Cea mai mare parte a statelor contemporane au ca formă de guvernământ republica, organizarea statelor republicane prezentând trăsături specifice.În Italia, regimul politic a fost reformat radical după anul 1945. Monarhia, instituție lipsită de autoritate în timpul lui Mussolini, era discreditată, iar italienii au decis prin referendum adoptarea formei republicane de guvernământ.[…]

În Franța, în anul 1958 a fost votată o nouă Constituție, formându-se cea de a V-a Republică Franceză (tabel, pag. 20). În viața politică, Partidul Socialist și Adunarea pentru Republică au fost formațiunile cele mai puternice. Președinții Franței Charles de Gaulle, François Mitterand (socialist) și, apoi, Jacques Chirac (din partea Adunării pentru Republică), au contribuit la consolidarea poziției de mare putere a Franței.

Germania, reunificată în anul 1990, în condițiile prăbușirii statului comunist est-german, este organizată ca stat federal. Constituția federală stabilește separarea puterilor în stat. Puterea legislativă este bicamerală, fiind compusă din Bundestag (ales prin vot universal la nivel federal) și Bundesrat (format din 45 de membri proveniți din guvernele landurilor).

Puterea executivă federală aparține guvernului condus de cancelar. Confirmat de Bundestag, cancelarul federal trasează directivele politice în fiecare domeniu de activitate. Președintele federal are funcția de reprezentare și este neutru față de partidele politice.

Fiecare land german are propriul guvern și propriul parlament. În viața politică, formațiunile cele mai puternice sunt Uniunea Creștin Democrată și Partidul Social Democrat.

(Adaptat după Manualul de Istorie, clasa a XI-a, Magda Stan, Cristian Vornicu.)